Aproximativ 80 de muncitori români au protestat în fața unui centru de date Microsoft din Olanda, acuzând că nu și-au primit salariile pentru construcția centrului de la contractorii gigantului american.
Construcții Erbașu, unul dintre cei mai mari constructori români - deținut de antreprenorul Cristian Erbașu, și-a înființat o firmă specializată pe recrutarea muncitorilor imigranți din Asia și Africa cu scopul de a-și stabiliza fluxul de personal, perturbat până acum de instabilitatea angajaților asiatici care folosesc România ca poartă de acces spre piața muncii din Uniunea Europeană.
Sectorul construcțiilor continuă să-și piardă forța de muncă în fața țărilor mai dezvoltate, deși s-a încercat pe alocuri, prin diverse măsuri guvernamentale, păstrarea muncitorilor în România. Există însă o altă posibilă soluție care ar putea limita migrarea masivă a personalului din construcții către vestul Europei.
Piața muncii trece prin transformări radicale. Companiile se luptă pe angajații buni, oamenii cu studii superioare se reorientează către piața externă, în timp ce muncitorii fie calificați, fie necalificați preferă România.
Tot mai multe probleme lovesc din plin sectorul construcțiilor din România. Prețurile materialelor de construcții vor continua să crească, lipsa acută de personal calificat provoacă pierderi financiare grave pentru întreaga industrie, în timp ce criza transporturilor sufocă jucătorii din domeniu, la care se mai adaugă și războiul comercial dintre China și SUA.
Principalul impact al OUG 114 în sectorul construcțiilor, la un an de la adoptarea actului normativ, a fost intrarea în legalitate a angajatorilor care lucrau cu muncitori "la negru și la gri", situație care a condus la creșterea încasărilor bugetare cu 30%, a spus, la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro, Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Ea arată însă că statul ar trebui să stabilească anumite obligații pentru muncitori străini care, odată aduși în România, pot pleca să lucreze pe bani mai mulți la un alt angajator care nu și-a asumat costul emigrării, și atenționează asupra faptului că, în construcții, învățământul dual nu funcționează.
În iunie 2014, ministerele Muncii din România și Israel au semnat un acord privind recrutarea lucrătorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcțiilor în Israel, dar sesiunile de testare și recrutare a lucrătorilor au fost oprite. Motivul îl consideră dezinteresul românilor față de oferta angajatorilor din Israel, comparativ cu ofertele din Spania și Italia, în contextul în care, în țară, constructorii români sunt forțați să importe muncitori din state asiatice. În aceste condiții, Guvernul vrea să trimită un atașat de muncă în cadrul Ambasadei României la Tel Aviv.
Peste 6.500 de cetățeni străini, din afara Uniunii Europene, figurează în datele oficiale ca primind avize de angajare în România în primele 9 luni ale acestui an, majoritatea fiind recrutați în construcții, pentru meserii precum zidar pietrar, sudor, muncitor necalificat, fierar betonist sau dulgher.